Pe?tera

Sfântului Grigorie Decapolitul

Situat? la intersec?ia paralelei de 45º10?30?? latitudine nordic? cu meridianul de 24º02?30?? longitudine estic?, în zona carstic? a masivului Buila – Vânturari?a, pe?tera Sf.Grigorie Decapolitul se deschide c?tre Cheile Bistri?ei pe versantul vestic al interfluviului Bistri?a – Romani.

Golul subteran, având o dezvoltare de cca 250 m, prezint? dou? deschideri : cea de acces, de 1,75 × 0,75 m ?i respectiv de 12,00 × 10,5 cm, ambele cu orientare estic?. Altitudinea absolut? a cavit??ii este de 750 m, iar cea relativ? difer?, intrarea din amonte fiind de 44 m, iar cea din aval, folosit? curent, la 60 m. De?i lipsit de concre?iuni spectaculoase, interiorul pe?terii se modeleaz? interesant, cu felurite desene, forme de calcar, datorit? depunerilor de carbonat de calciu în jurul unor corpuri str?ine.

Pe?tera ad?poste?te o foarte bogat? faun? cavernicol?, format? din specii de lilieci, dar ?i din micile insecte care tr?iesc în depozitele de guano : coleoptere, diptere, araneide etc., adaptate mediului biologic specific, cu o temperatur? constant? în timpul anului de cca + 14º C ?i cu o umiditate ridicat?. Având o foarte mare importan?? biospeologic?, pe?tera cunoscut? ?i sub numele de „Pe?tera Liliecilor”, prezint? cea mai estic? apari?ie de faun? troglobiont? din Carpa?ii Meridionali.

Golul subteran, Pe?tera, are dou? deschideri: Intrarea în Pe?ter? cu de în?l?imea 1,50m ?i l??imea de 0,80m ?i respectiv Fereastra Pe?terii cu înal?imea de 12,00m ?i l??imea de 10,50m.

Intrarea în Pe?ter? se face printr-un culoar îngust ?i scund de aproximativ 10m, acesta conduce în Galeria Principal?, asemenea unei S?li spa?ioase. Înaintea unei sc?ri, la aproximativ 10m se afl? o Lespede suspendat? de pe care se ajunge în Galeria Superioar? a pe?terii de mici dimensiuni. Din Galeria Principal? se urc? un prag ?i se p?trunde în Culoarul Izvorului, în care se afl? un mic bazin ce acumuleaz? apa de infiltra?ie.

Punctele de interes ale Pe?terii Sfântului Grigorie Decapolitul sunt cele dou? biserici Ovidenia ?i Sfin?ii Arhangheli, construite de c?lug?rii Monastirii Bistri?a înc? din secolul al XVI-lea.

În direc?ia vestic? a Galeriei Pincipale se afl? culoarul care duce la Biserica Ovidenia. Tot din Galeria Principal? o scar? coboar? spre est în Fereastra Pe?terii unde este amplasat? Biserica Sfin?ii Arhangheli, la o distan?? de aproximativ  50m de la Biserica Ovidenia.

Potrivit unei tradi?ii consemnate de arhimandritul Chiriac Râmniceanul, Pe?tera Sfântului Grigorie a fost descoperit? ?i folosit? înainte de zidirea Monastirii Bistri?a. A fost men?ionat? prima dat? documentar în secolul al XVII-lea de c?tre Mitropolitul Matei al Mirelor refugiat aici din egumenia Monastirii Dealu, datorit? n?v?lirii în ?ara Româneasc? a principelui Gabriel Bathory, la finele anului 1610. Ulterior a fost consemnat? în numeroase documente, iar din 1796 a r?mas o imagine a Pe?terii realizat? de c?tre Dionisie Eclesiarhul.

Primele date istorice au fost consemnate de cercet?torul Alexandru Odobescu care descifreaz? în 1860 incrisp?ia pisaniei Bisericii Sfin?ii Arhangheli.

Dac? din aceste secole se p?streaz? descrieri generale, în secolul XX cre?te interesul oamenilor de ?tiin?? ?i cultur? fa?? de acest spa?iu înc?rcat de istorie ?i spiritualitate. Dup? înfiin?area institutului de speoplogie din Cluj în anul 1920, savantul Emil Racovi?? ?i colaboratorii s?i cerceteaz? ?tiin?ific Pe?tera iar în 1933 Virgil Dr?ghicescu descrie pe?tera, forma ?i dimensiunea bisericilor.

În anul 1934 protosinghelul Ilarion Cristea înainteaz? un raport Episcopiei Râmnicului prin care aduce la cuno?tint? necesitatea asigur?rii protec?iei pe?terii, care ”a fost ?i este la discre?ia tuturor”[1].

La 20 ianuarie 1941 s-a format un Comitet de Restaurare a Bisericilor din Pe?ter? format din 5 ieromonahi (Teofil Niculescu, Exarh al Monastirilor din Oltenia; Ilarion Cristea, stare?ul Bistri?ei; Nicandru Neac?u, stare? al Arnotei; Varnava Lasconi ?i Inochentie H??i? de la Monastirea Bistri?a).

P?rintele Dumitru B?la?a a sintetizat în 1957 toate rezultatele cercet?rilor despre pe?ter? de pân? atunci. Când m?n?stirea Bistri?a a fost închis? conform decretului 410/1959, pe?terea a trecut în administrarea Muzeului Jude?ean Vâlcea ?i a fost electrificat spa?iul subteran. În anul 1998 Pe?tera a revenit din nou  în grija M?n?stirii Bistri?a prin Hot?rârea Consiliului Jude?ean Vâlcea.

Pe?tera Sfântului Grigorie Decapolitul

În zona M?n?stirii Bistri?a-Vâlcea a existat o veche vatr? monahal?, Arhimandritul Chiriac Râmniceanu sus?ine c? în jurul anului 1300, existau aici c?lug?ri isiha?ti.

Alexandru Odobescu scria: ”Aici din vremi nememorate au tr?it pustnici”. Dovezi istorice despre pustnicii din Pe?ter? avem doar din secolul al XVII-lea când Mitropolitul  Matei al Mirelor a fost ad?postit aici de egumenul Teofil ieromonahul. Prima atestare documentar? se p?streaz? de la arhidiaconul Paul de Alep, dateaz? din anul 1657 ?i men?ioneaz? existen?a al?turi de  Biserica Sfin?ii Arhangheli a unei chilii locuit? în permanen?? de un c?lug?r.

Pomelnicul M?n?stirii Bistri?a copiat dup? cel vechi la sfâr?itul secolului al XVIII-lea  include ?i Pomelnicul Sih?striei Pe?tera, fiind men?iona?i pustnicii acestei sih?strii. În cartea Pe?tera Sfântului Grigorie de la M?n?stirea Bistri?a, Arhim.Veniamin Micle prezint? un num?r de 24 de monahi care au tr?it aici între secolele al XVII-lea ?i al XX-lea.

S-a încercat o identificare a c?lug?rilor siha?tri pe?tereni dup? Pomelnicul M?n?stirii Bistri?a, iar din diverse documente s-a realizat ?i o cronologie a vie?uirii acestora. Sunt enumerate nume ca: schimonahul Dionisie – a doua jum?tate a secolului al XVII-lea; schimonahul Pahomie; schimonahii Ioanichie ?i Mihail – prima jum?tate a secolului al XVIII-lea; ieroschimonahul Macarie – în anul 1735 era cunoscut ca rug?tor ales c?tre Dumnezeu; monahii Dosoftei, Daniil; ieroschimonahul Antonie – 1788; ultimii trei au fost schimonahul Ilarion, ieromonahii Varnava ?i Varlaam. Schimonahul Ilarion a pustnicit în pe?ter? prin anii 1830-1840. Acesta a fost ultimul sihastru pe?terean din secolul al XIX-lea.

Dup? secularizarea averilor m?n?stire?ti, efectuat? în timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în anul 1863, via?a monahal? cunoa?te un mare declin. C?lug?rii r?ma?i în m?n?stiri devin slujba?i, angaja?i ai statului, cu obliga?ii de servici. Abia un secol mai târziu pe?tera va mai avea un vie?uitor – ieromonahul Varnava Lasconi. Despre el povestesc ?i azi oamenii din aceste locuri. Dup? 1940 s-a retras în pe?ter?, ducând o via?? aspr?, oficiind ?i diverse slujbe ?i rug?ciuni la care participau credincio?ii. A trecut la cele ve?nice în anul 1950.

În urma cunoscutului Decret nr. 410 din 1959, când mii de monahi ?i monahii au fost constrân?i de autorit??ile comuniste s? p?r?seasc? m?n?stirile, s-a refugiat în pe?ter? ieromonahul Varlaam, c?lug?r de la m?n?stirea Arnota din apropiere. Este obligat îns? de autorit??i s? plece de aici. A r?mas în istoria spiritualit??ii ortodoxe române ca ultimul monah care a încercat ”s? ?in? aprins? flac?ra candelei Sih?striei din Pe?tera Sfântului Grigorie Decapolitul, în secolul al XX-lea.”[2]

Biserica Ovidenia

Schitul (biserica) Ovidenia, închinat? Intr?rii în Biseric? a Maicii Domnului,  este cel mai vechi monument din Pe?ter?, datând de la sfâr?itul secolului al XV- lea ?i este ctitorie a ieromonahului Macarie, egumen al Mân?stirii Bistri?a (1494 – 1594), ulterior ales episcop al Râmnicului ?i ridicat la rangul de mitropolit al ??rii Române?ti de c?tre vod? Neagoe Basarab.

Biserica impresioneaz? prin amplasarea într-un spa?iu greu accesibil, pere?ii laterali ai galeriei au fost completa?i cu zid?rie de c?r?mid?, bolta fiind constituit? din stânca calcaroas?. Spa?iul de dimensiuni mici orientat spre vest, este împ?r?it de catapeteasma zidit? din c?r?mid?, formând naosul ?i altarul.

Autorii picturii murale nu se cunosc, se poate ca pictura s? fie realizat? de c?tre monahi bistri?eni forma?i pe lâng? echipele de pictori care au lucrat la celelalte loca?uri de cult existente în Monastirea Bistri?a.[3]

M?rturii despre realizarea sau refacerea picturii Bisericii Ovidenia se p?streaz? în pisania redactat? în 1829: ”Aceast? sfânt? biseric?, ce pr?znuie?te Ovidenia, acum la al treilea rând s-a preînoit ?i s-a împodobit cu zugr?veal? de Sfin?ia Sa robul lui Dumnezeu chir Gavriil arhimandrit ?i egumen al sfintei ?i dumnezeie?tii Bistri?a”.

Naosul dreptunghiular, de mici dimensiuni (3 × 2,20 m) prezint? peretele nordic ?i cel estic din modelarea galeriei, ca ?i bolta, iar în cei laterali sunt practicate firide. Catapeteasma este din zid?rie de c?r?mid?, având doar dou? deschideri. Deasupra u?ii împ?r?te?ti este aplicat? o cruce de piatr?, iar în spatele catapetesmei este practicat? o firid? în dreptul icoanei f?c?toare de minuni a Maicii Domnului.

Absida altarului, de form? neregulat? este ob?inut? din extremitatea galeriei, completat? par?ial cu zid?rie de c?r?mid?, iar Sf.Mas? ?i Proscomidiarul au fost  cioplite în piatr?.

Pictura bisericu?ei este p?strat? par?ial atât de la prima ctitorie, cât ?i de la ulterioarele restaur?ri, remarcându-se icoanele împ?r?te?ti ale catapetesmei, iar în naos – portretele ctitorului ?i al ultimului restaurator, egumenul Daniil.

Dominat? de imaginea Sfintei În?l??ri a Domnului, catapeteasma este încadrat? în dreapta de fresca reprezentând aducerea la Templu a Maicii Domnului, la vârsta de trei ani, de c?tre Sfin?ii P?rin?i Ioachim ?i Ana, iar în stânga de imaginea Sfântului Prooroc Ioan Botez?torul, modelul asce?ilor ortodoc?i, zugr?vit cu aripi, c?ci a tr?it o via?? îngereasc?. Urmeaz? Sfin?ii Mucenici Gheorghe ?i Dimitrie, iar pe peretele opus, Sfântul Apostol Ioan, ucenicul iubit al Mântuitorului.

De-a lungul timpului, pictura bisericii a fost restaurat? în 1649, în 1769 ?i în 1828.

Biserica Sfin?ii Arhangheli

Este amplasat? în dreptul deschiderii mari a pe?terii ?i a fost ctitorit? în 1633 de c?tre mitropolitul Teofil, ini?ial egumen al Mân?stirii Bistri?a, în semn de recuno?tin?? c?tre Dumnezeu ?i Sfântul Grigorie Decapolitul. Restaurat? între 1781 – 1782 de c?tre arhimandritul ?tefan ?i în 1829 în urma unor incendii provocate de jefuitori ai pe?terii, p?streaz? straturi succesive ale picturii, apar?inând probabil lui Efrem Zugravul ?i respectiv lui Partenie monahul.

Construit? din piatr? ?i c?r?mid?, f?r? turl?, biserica este împodobit? doar de brâul zim?at de c?r?mid? la partea superioar?, de chenarul cu motive geometrico – florale al u?ii de intrare ?i de chipurile în fresc? ale ocrotitorilor s?i, Sf.Arhangheli Mihail, Gavriil ?i Rafail. Chilia de al?turi era în trecut o cl?dire separat?.

P?trunzând în Sfântul L?ca? de tip sal?, având 6,75 m × 3,15 m, spa?iul este compartimentat tradi?ional, în pronaos, naos ?i altar. Pronaosul este acoperit de o bolt? semicilindric? ?i separat de naos printr-un timpan de c?r?mid? sprijinit pe doi stâlpi dreptunghiular, cu postament din zid?rie.

Naosul este acoperit tot cu o bolt? semicircular?. Absida Sf.Altar, semicircular? atât la interior, cât ?i în exterior, este acoperit? de o calot? sferic?. Lumina natural? p?trunde aici prin trei ferestre înguste practicate în zidul gros; fereastra mai mare este dispus? pe axul Sf.Mese, iar cele laterale, înguste, sporesc farmecul unei arhitecturi simple, al?turi e firida proscomidiarului mai înalt? ?i diaconicului, cu ornamente florale.

Pictura, executat? în fresc?, se desf??oar? dup? iconografia rânduit? de Erminia bizantin?. Calota Sf.Altar este dominat? de imaginea Maicii Domnului Orant? încadrat? de Sf.Arhangheli.

Naosul poart? în centrul bol?ii imaginea Pantocratorului înconjurat de cetele heruvimilor ?i serafimilor cei cu ?ase aripi. Pere?ii laterali prezint? un registru superior de medalioane cu sfin?i mucenici, având intercalate decoruri florale, iar în zona median? sunt zugr?vi?i Sf.Ioachim ?i Ana, Sf.Ioan Evanghelistul, Sf.Nicolae, Sf.Cuvio?i : Simeon, Sava, Antonie. Timpanul vestic red? scena Ridic?rii la Cer a Sf.Prooroc Ilie ?i Jertfa lui Avraam ?i chipurile a doi sfin?i mucenici.

În pronaos, apare chipul Maicii Domnului înconjurat? de heruvimii cei cu ochi mul?i, de serafimi ?i de sfin?i cuvio?i : Sf.Grigorie, Sf.Parascheva ?i de Sf.Alexie ?i Marina. În registrul median sunt zugr?vi?i arhimandri?ii ?tefan, Grigorie ?i al?i doi ctitori neidentifica?i.

Naosul de form? p?trat? are prev?zute în peretele sudic dou? firide, imitând ferestrele, iar în cel nordic lâng? altar o u?? de intrare din spatele bisericii.  Absida sfântului altar, semicircular? atât în partea interioar? cât ?i exterioar?, este acoperit? cu o calot? sferic?. Sfânta Mas?, confec?ionat? din piatr? este adosat? zidului estic, sub fereastra central?.

Proscomidiarul se afl? într-o ni?? în partea de nord a  absidei altarului iar diaconiconul este reprezentat de dou? firide aflate în partea de sud a altarului.

Pardoseala interioara se afla sub nivelul de c?lcare exterior, exista o diferen?a de nivel între pardoseala chiliei si cea a bisericii.

Zid?ria este realizat? în cea mai mare parte din c?r?mid?, doar în zonele de nord ?i vest ale construc?iei se observ? o structur? neomogen? prin intercalarea unor buc??i de piatr? de râu sau calcaroas?. Construc?ia nu este în totalitate tencuit?, ci numai altarul ?i partea de sud. C?r?mida folosit? la construc?ie, atât cea veche, cât ?i cea nou? au aproximativ acelea?i dimensiuni.