Schitul Peri
Amplasat? pe malul stâng al râului Bistri?a, într-un cadru natural pitoresc, Biserica de la P?r este destul de veche, din 1689, f?r? a suferi modific?ri constructive ale zid?riei. Odinioar? metoc al Mân?stirii Bistri?a, vreme de dou? secole, Schitul Peri a func?ionat ca l?ca? de închin?ciune pentru vechii ?igani robi ai mân?stirii, având ca hram Na?terea Preasfintei N?sc?toare de Dumnezeu.
Ctitorii bisericii au fost egumenul Paisie al Bistri?ei ?i logof?tul Pârvu Cantacuzino : „Ale Tale pentru ale Tale înainte aducând nimic vrednic putem s?vâr?i, Împ?rate Hristoase, ?i ca ?i v?duvei mângâieri prime?te, ce întru slava Ta ?i cinste Prea Curatei Maicii Tale ?i pururea Fecioar? Maria am ridicat zidind casa aceasta noi robii T?i [...] august …10 leat 7197 ( 1689 )”.
Din motive înc? necunoscute, biserica Schitului a r?mas nepictat? pân? în 1788. Icoana hramului din exteriorul bisericii a fost pictat? ?i inscrip?ia de al?turi realizat? de zugravul Nicolae. În 1788, în vremea egumenului Nectarie, pe cheltuiala ieromonahului Gherman are loc zugr?virea în fresc? la interior a l?ca?ului de c?tre Ioan Pop Tudor. În 1798, Schitul Peri era tot în subordinea Mân?stirii, care se ocupa de asigurarea cu c?r?i de cult ?i cele necesare Serviciului religios, a?a cum reiese din manuscrisul „Pomelnicului” bisericii, început de Dionisie, eclesiarhul mân?stirii Bistri?a. În 1801, arhimandritul Constandie Peloponesiotul, egumenul, ctitorul bisericilor Gru?e?u ?i S?c?turi, înzestreaz? schitul cu un clopot.
Biseric? de planimetrie dreptunghiular?, cu compartimentare caracteristic?, biserica de la Peri se înscrie în categoria B a monumentelor istorice. Accesul se face în axul est – vest, printr-o u?? cu ancadrament în piatr?, sculptat? în lemn de castan, în 1688, deosebit de valoroas?, provenind de la Biserica Veche a Mân?stirii. Inscrip?ia cu litere latine pe trei canaturi indic?, probabil, numele me?terului : Basili Iarok Shigir. Din pronaos se trece în naos, existând o delimitare spa?ial? dinstinct?, analog schitului de la P?pu?a, cu deosebire c? nu este situa?ia unui pridvor închis ulterior ?i folosit ca pronaos, ci pronaosul este conceput ca spa?iu închis de la început.
Altarul este poligonal, cu cinci laturi, cu o singur? fereastr? în ax. Impresioneaz? prin echilibrul compozi?ional ?i scara întregii arhitecturi.
Fa?adele sunt decorate în c?r?mid? aparent?, având câteva registre de modenatur?, delimitare prin tonuri simple de c?r?mid?, decro?at? fa?? de planul vibrat al zid?riei de umplutur?.
Ast?zi, biserica este deschis? cultului religios ?i are în apropiere un cimitir. În acest cimitir se afl? groapa comun? a lupt?torilor anticomuni?ti, uci?i în anul 1949, în lupta cu for?ele ministerului de interne, pe teritoriul localit??ii Coste?ti. Pe crucea de lemn amplasat? dup? anul 1989, afl?m urm?toarea inscrip?ie: “În memoria eroilor din grupul de rezisten?? armat? anticomunist? – Arnota – c?zu?i în lupt? tragic? în prima zi a Sf. Pa?ti 1949, Ion Diaconescu, Mircea B?ncescu, Ion B?nic?, Nicolae Anghelu?, Gheorghe Hu?anu, Ghi?? Starovici, ?tefan Fuf?. Dumnezeu s?-i odihneasc?”.