Schitul Supiatr?

Schitul de Supiatr?

 

A fost zidit în anul 1701 de Stefan Ieromonahul, ajuns apoi egumen al M?n?stirii Bistri?a ?i care a ctitorit ?i biserica  schitului  P?pu?a. Zidirea acestei biserici s-a f?cut pe temeliaunui edificiu mai vechi. Alexandru Odobescu a g?sit la biserica amintit? obiecte de cult datate 1694. A fost mai întâi o biseric? de lemn, ce a necesitat lucr?ri de refacere. Anul zidirii – 1701 este precizat în pisania de la intrare. În biseric? afl?m portretele ctitorilor, ?tefan egumenul Bistri?ei, Grigore proegumen al Bistri?ei, Lavrentie ?i Gherasim de la Bistri?a, popa Petru Schiteanu din Pietreni.

Inainte de anul 1763, probabil în timpul r?zboaielor turco-austriece, când episcopul Climent al Râmnicului, a înzestrat-o cu c?r?i, biserica a fost descoperit? ?i jefuit? de turci. A fost ref?cut? ?i înzestrat? cu podoabe, iar pictura a fost ref?cut? mai târziu, la 1775, de Grigore proegumen al M?nastirii Bistri?a, împreun? cu Gherman eclesiarh ?i Lavrentie monah, purt?tor de grij? fiind popa P?tru Schiteanu, cum se arat? în inscrip?ia pictat?, învrednicindu-se cu aceasta Efrem Zugravul. Acoperi?ul a fost ref?cut în anii 1784 ?i 1831. Biserica de la Pietreni, a fost g?sit? în anul 1935 de c?tre istoricul Aurelian Sacerdo?eanu (originar din Coste?tii Vâlcii) în stare foarte rea. Ulterior a fost ref?cut? ?i în ea a continuat s? se oficieze cultul religios. Cimitirul satului se afl? pu?in mai departe de biseric?.

Atestat? documentar din 1701, de form? dreptunghiular?, având 6 × 20 m, biserica este construit? din zid?rie de c?r?mid?, f?r? turl? acoperit? cu ?indril?. Ini?ial, pere?ii nordic ?i sudic erau înt?ri?i cu contrafor?i. Ast?zi se p?streaz? doar cel nordic.

Pridvorul este închis, sprijinit pe opt coloane circulare ?i dou? semicoloane din zid?rie de c?r?mid?, legate cu arcade înguste în semicerc. Boltit cu o calot? sferic?, între dou? bol?i în arc, se aseam?n? pridvorului de la Bolni?a Bistri?ei, ad?ugat în 1710  de acela?i ctitor, egumenul ?tefan.

Deasupra vechii intr?ri, azi zidit?, s-a decupat un ornament dreptunghiular, ca o ni?? semicircular?, unde în 1779 a fost zugr?vit în fresc? Sfântul Ierarh Nicolae, ocrotitorul bisericii, ni?? încadrat? de torul prins între dou? rânduri de c?r?mid? în zim?i. Stâlpii pridvorului erau picta?i în benzi spirale, terminându-se în capiteluri p?trate. Arcadele sunt prelucrate la exterior prin chenare rustice, ca ?i torul. În  1908, latura de nord a pridvorului, ca ?i spa?iul dintre primele dou? coloane spre nord erau zidite, pentru a-l proteja împotriva intemperiilor. Ast?zi, pridvorul este complet închis.

Pronaosul p?trat, boltit cu o calot? sferic? este desp?r?it de naos printr-o ni??, „ce aminte?te de veacurile anterioare”. Aceast? trecere, împreun? cu bol?ile în arc sunt elemente specifice veacului anterior ctitoririi, ar?tând „prima epoc? a noului stil de la sfâr?itul veacului al XVII – lea”.

Naosul este dreptunghiular, boltit cu o calot? sferic? pe pandantivi, cu catapeteasm? de zid, având doar dou? deschideri.

Având o form? original?, altarul este compus din al?turarea a trei ni?e practicate în peretele estic, semicircular. Ni?a central? permite luminii s? modeleze discret spa?iul interior. Cele trei ni?e sunt vizibile din exterior, peretele rotunjit prezentând trei segmente cilindrice al?turate.

Fa?adele sunt extrem de simple, singurele elemente de ornament plastic sunt icoana hramului ?i brâul ce înconjur? edificiul.

Clopotni?a schitului se afl? în prezent la limita vest – sud a vechiului zid de incint? de acum trei sute de ani, ast?zi p?strat fragmentar.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>