Sfânta M?n?stire Bistri?a Vâlcea
Ctitorie a boierilor Craiove?ti, datând din jurul anilor 1490, M?n?stirea Bistri?a se înscrie între str?vechile vetre monahale vâlcene. Prima atestare documentar? a m?n?stirii se p?streaz? în “Hrisovul de danie“ apar?inând lui Vlad Vod? C?lug?rul, la 16 martie 1494. Înc? dintru începuturi, în 1497, marele ban Barbu a adus de la Constantinopol moa?tele Sfântului Grigorie Decapolitul (780-842 d.Hr.), originar din Decapolia Asiei Mici, mare ap?r?tor al dreptei credin?e împotriva ereziei iconoclaste.
Aceast? prim? ctitorie a fost puternic avariat? de o expedi?ie armat? a lui Mihnea cel R?u în 1509. Dup? înl?turarea acestuia, banul Barbu, întors din pribegie, reface sfântul l?ca? cu sprijinul Sfântului Neagoe Basarab (1519). Pictura bisericii a fost atribuit? me?terilor Dumitru, Chirtop ?i Dobromir, de numele c?rora se leag? fresca M?n?stirii Dealu ?i executarea lucr?rilor în piatr? de la ansamblul Curtea de Arge?.
Ast?zi se mai p?streaz? din ctitoria Craiove?tilor bisericu?a Bolni?ei (1520). Având o impresionant? fresc? interioar? în tradi?ia paleolog? târzie, când începeau s? p?trund? în Balcani elementele stilistice folosite de iconografii cretani, bisericu?a este închinat? “Schimb?rii la Fa??“. Ulterior, în vremea vornicului ?erban Cantacuzino, i-a fost ad?ugat un pridvor deschis, de zid?rie pe stâlpi de piatr?, zugr?vit de Iosif ieromonahul ?i Hranite, în stil brâncovenesc (1710).
M?n?stirea Bistri?a, centru de spiritualitate ortodox?, este locul unde, dup? opinia unor cercet?tori, s-a tip?rit în ?ara noastr? prima carte, “Liturghierul“ slavon al egumenului Macarie. Format la ?coala bistri?ean?, Sfântul Neagoe Vod? redacteaz? ampla oper? de pedagogie cre?tin?, “Înv???turile lui Neagoe Basarab c?tre fiul s?u Teodosie“. Reprezentant al ?colii slavo-române, ieromonahul Mihail Moxa, autorul primei “Cronici Universale“ (1620), a tip?rit în1640 “Pravila de la Govora“. ?coala Bistri?ean? de miniaturi?ti ?i copi?ti ?i-a continuat existen?a pân? în secolul al 18-lea.
Nu doar boierii Craiove?ti, ci ?i descenden?ii lor “multe au înfrumuse?at ?i din nou au f?cut aceast? dumnezeiasca ?i sfânt? cas?“. În 1683, Sfântul Constantin Brâncoveanu d?ruie?te m?n?strii un policandru, obiecte de cult, c?r?i liturgice ?i clopotul cel mare, reparând a?ez?mântul, zugr?vit apoi în 1820 de marele ban Grigorie Brâncoveanu.
Afectat? de trecerea timpului ?i de cutremurul din 1838, ctitoria Craiove?tilor necesita opera?iuni de demolare ?i reconstruc?ie. Lucr?rile, începute în 1846 de Gheorghe Bibescu, au fost încheiate de ?tirbei Vod? la 15 august 1855, când a fost sfin?it? biserica mare, închinat? “Adormirii Maicii Domnului“. Pictura noii biserici a fost executat? de Gheorghe T?tt?rescu, în 1850, o pictur? realist?, dar monumental?, cu registre largi. Catapeteasma a fost realizat? la Viena, din lemn de tei, aurit?.
La pu?in timp dup? sfin?irea ctitoriei Bibescu-?tirbei, vremurile potrivnice au dus la mic?orarea num?rului de c?lug?ri, dup? 1877 func?ionând în m?n?stire diferite institu?ii social-culturale. Din 1948, prin Hot?rârea Sinodului, M?n?stirea Bistri?a este transformat? în m?n?stire cu ob?te de maici, iar apoi, prin decretul 410/1959 desfiin?at?. În 1984, cu rug?ciunile Sfântului Grigorie, începe un amplu proces de restaurare a m?n?stirii ?i de revigorare a vie?ii monahale sub c?l?uzirea ÎPS Gherasim. M?n?stirea Bistri?a este iar??i l?ca?ul unde sufletele noastre cer ajutor dumnezeiesc ?i mângâiere, sub ocrotirea Sfântului Grigorie, ca “unii pe al?ii ?i toat? via?a noastr? lui Hristos Dumnezeu s? o d?m“.